Copilul refuză să doarmă singur?

În primele luni după naştere, din dorinţa de a-ţi avea tot timpul copilul alături pentru a-l supraveghea, îl iei noaptea în pat alături de tine. Dar, ce te faci atunci când copilul creşte şi nu vrea să doarmă singur în camera sa? Părinţii devin, din această cauză, nervoşi şi frustrati. Mai întâi, trebuie analizate motivele refuzului copilului tău de a dormi singut în pat. Se teme de întuneric, de monştri sau de hoţi? S-ar putea, de asemenea să trecă printr-o perioadă dificilă cauzată de o mutaţie recentă într-o altă locuinţă, angajarea unei dădace, prea puţin timp petrecut în timpul zilei cu părinţii, apariţia unui frăţior sau a unei surioare. Frica şi fobiile sunt ceva obişnuit pentru copii mici.

O altă cauză a acestui refuz al copilului de a dormi singur în cameră ar putea fi una de manipulare. De regulă, acest obicei de manipulare nu apare dintr-o dată  ci este rezultatul unor ani de obiceiuri şi şabloane în ceea ce priveşte dormitorul copilului, pe care părinţii le-au creat în mod neintenţionat şi inconştient. Obiceiul de a culca copilul cu biberonul în gură sau de a-i permite să adoramă pe canapea ar putea duce la obişnuinţe greu de dezvăţat. De asemenea, faptul că uneori stai în pat cu copilul tău ăână acesta adorme, sau îi citeşti înainte de culcare sau alte exemple de obiceiuri în ceea ce priveşte somnul, create nedorit de către părinţi.

Orice părinte acceptă din când în când aceste obiceiuri atunci când copilul este bolnav sau există alte probleme. După ce totul a revenit la normal, părintele trebuie să restabilească abiceiurile iniţiale în ceea ce priveşte dormiul copilului. Aşadar, cum trebuie părinţii să abordeze problema refuzului copilului de a dormi singur în camera sa?

Există foarte multe cauze ale refuzului, deci, ar trebui să existe şi diferite strategii de abordare a problemei. În cazul în care copilul se teme de camera sa sau de diferite obiecte din cameră, răbdarea şi explicaţiile susţinute care să-l asigure pe copil că nu are de ce să-i fie frică, ar trebui să fie de ajuns. Nu-ţi ridiculiza niciodată copilul pentru temerile sale. Pentru a-l asigura că nu este niciun intrus, fă-ţi un obicei  ca înainte de culcare să verifici toate dulapurile şi patul copilului. Permite-i să aibă lângă el o bâtă de baseball din plastic sau un pistol de jucărie care i-ar putea oferi copilului siguranţa de care are nevoie.

Persistenţa şi răbdarea trebuie să existe mereu. Unii experţi au mers atât de departe încât a recomandat închiderea copilului în cameră, susţinând că astfel, după câteva nopţi, se va obişnui să doarmă singur. O abordare mai pozitivă a problemei ar fi promiterea unor recompense stabilite dinainte. Acestea ar putea consta într-o maşină de jucărie, o păpuşă, o prăjitură sau câteva minute dimineaţa petrecute alături de părinţi în patul acestora. Scopul este de a-l implica pe copil în acest joc atât de mult încât să ajungă la concluzia că a munci pentru o recompensă este mai important decât temerile pe care le are.

Deci, cu răbdare şi persistenţă, problema copilului tău poate fi rezolvată.